Cum dezvolta un leader relatiile cu cei din jur

Ce ne face cu adevărat să urmăm un lider? Cum găsim elementul cheie care ne atrage să îl urmăm? Se leagă totul de emoții?

Da. Se leagă de ceea ce le transmitem celor pe care îi ghidăm atât la birou, cât și acasă sau în alte proiecte non-formale. Toate eforturile noastre se rezumă la un singur cuvânt care trebuie să fie simțit:

apreciére sf [At: MAIORESCU, CR. I, 297 / V: (nob) -ciare, (înv) -eție-, -ețiare / E: aprecia] 1 Prețuire.

De aici și dezvoltarea conceptului de inteligență emoțională.

Stresul că vor fi mereu criticați pentru ceea ce întreprind le scade randamentul celor din echipa ta. Și asta ți-o spun prietenește. Să luăm un exemplu: Ioana. Cine e ea? Ce face?

Ioana e ca tine, deține zilnic un to do list…

  • Structurare buget 2018
  • Actualizare fișă angajați din departament
  • Pregătire lansare proiect nou
  • Anunțarea rezultatelor pentru anul 2017

…și lista mea poate continua. Pare interminabilă, aș zice. Și ce e și mai frustrat e că șeful meu îmi cere mereu mai mult și mai bine. Și fără nici cea mai mică explicație. Lucrul cu care mă lupt încă de acum 2 ani de când am obținut postul ăsta. Încep să îmi pierd răbdarea și de fiecare dată când pun capul pe pernă, seara, mâ gândesc la ce ar trebui să fac pentru a-mi îmbunătăți skill-urile și a-l impresiona. E deja o luptă care mă obosește și simt că trebuie să schimb ceva. Job-ul meu mă seacă de energie. Muncesc pe rupte și nu primesc nici un amărât de mulțumesc.” 

La fel ca în povestea Ioanei, se întâmplă des ca angajații să fugă de locul de muncă pentru că se simt neapreciați. Când oamenii sunt bine dispuși, văd partea bună a situației, dar atunci când sunt indispuși, totul este negativ. De aici pornesc și stresul sau nervii, care activează hormoni ce se estompează greu din organism: „M-am supărat atât de tare din cauza ședinței, încât nu am putut dormi toată noaptea.”

Reflexia noastră sunt angajații

Modul în care îi facem să se simtă pe cei care, din prisma funcției, sunt obligați să ne urmeze, afectează toate acțiunile lor. Acțiunile lor afectează obiectivele noastre. Obiectivele noastre afectează compania noastră. Compania noastră ne afectează pe noi, personal. E un cerc vicios.

Suntem ceea ce le inspirăm celor care ne urmează. Suntem  frică, anxietate sau entuziasm și optimism. Creștem atunci când învățăm să îi creștem pe alții și îi creștem pe alții atunci când învățăm să le ascultăm emoțiile, nemulțumirile sau trăirile.

De aceea, avem o nevoie acută de a nutri inteligența emoțională. Pentru a crește alături de ceilalți armonios și sănătos. Și nu e vorba de un curs de yoga sau de aromaterapie, ci de un mod simplu și eficient de a fi lideri.

Așadar, haideți ca în fiecare zi când trecem pragul biroului nostru să ne uităm puțin la cei care ne așteaptă să îi ghidăm frumos și conștiincios și să ne gândim cum am putea face ca ei să se simtă cu adevărat apreciați.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.